Afectiuni si simptome

Persoanele in varsta pot prezenta multiple leziuni patologice, nu toate fiind simptomatice. In aceste conditii, unele sau toate simptomele pot fi atribuite imbatranirii si ne putem gandi ca nu putem face nimic in legatura cu ele. Medicina geriatrica incearca sa combata astfel de puncte de vedere negative.

Sanatatea, conform definitiei Organizatiei Mondiale a Sanatatii este ,,o stare de bine din punct de vedere fizic, mental si social”.

Imbatranirea este vazuta ca o acumulare de schimbari persistente care apar in timpul vietii si cuprinde doua componente:

      • Senescenta si

      • Modificari adaptative fiziologice

Senescenta nu apare datorita dereglarii sau afectiunii unui singur sistem, organ, tesut sau un anumit tip celular. In senescenta se produce afectare proceselor cu rol in integrarea functionala intre celule, tesuturi, organe. De asemenea, afectarea proceselor ce mentin homeostazia organismului duc la aparitia vulnerabilitatii acestuia la actiunea factorilor externi sau interni.

Cateva boli si afectiuni caracteristice persoanelor in varsta:

  • Polimialgia reumatica
  • Osteoartrita
  • Cancerul prostatic
  • Sindromul de neurodegenerescenta
  • Sindromul de stroke
  • Boala Parkinson
  • Hipotermia accidentala
  • Cataracta
  • Incontinenta urinara
  • Angiodisplazia colonica si altele.

Numeroase studii au aratat ca multiple probleme medicale coexista frecvent la persoanele in varsta. Exemplu: un studiu a aratat ca persoanele cu varsta cuprinsa intre 65 si 74 de ani sufera de anumite manifestari cronice: 50% sufera de artrite, 34% au probleme cu memorarea, 33% au raportat dureri de spate persistente, 32% au vedere slaba, 29% se plang de indigestie etc. Pentru cei peste 75 de ani doar 10 % au raportat ca NU au astfel de afectiuni.

La persoanele in varsta, de cele mai multe ori, mai multe boli coexista, astfel incat semnele si simptomele pot fi atribuite mai multor boli.

Prezentarea atipica a semnelor unei anumite boli de catre persoanele in varsta se datoreaza mai multor factori: functionarii defectuase a mecanismelor adaptative la actiunea unor factori externi sau interni, prezentei unei alte boli etc.

Schimbarile prezente in senescenta, infuenteaza efectele diverselor droguri si medicamente administrate.

Boala neurodegenerativa este un sindrom dobandit, de scadere a memoriei si a altor functii cognitive care conduce la afectarea zilei de zi cu zi.

Cele mai frecvenete boli neurodegenerative ale varstei a treia sunt: deficitul cognitiv lejer, boala Alzheimer, boala Parkinson, boala neurodegenerativa vasculara, boala neurodegenerativa mixta, boala neurodegenerativa fronto-temporala, boala neurodegenerativa cu corpi Lewi.

De obicei, intre factorii de risc se inscriu depresia sau anxietatea insuficient sau total netratate, factorii de risc vascular, traumatismele cranio-cerebrale, socurile emotionale, pierderile afective, inclusiv socurile razboiului sau post-razboi, patologiile supra-adaugate, cum ar fi diabetul. Femeile sunt mai expuse sa dezvolte o boala neurodegenerativa decat barbatii. Toata lumea se concentreaza pe preventie, predictie si pe ceea ce trebuie sa facem in timp.

Multi varstnici nu prezinta simptomele unei boli neurodegenerative, dar prezinta modificari patologice caracteristice pentru Boala Alzheimer, Boala Parkinson, boala neurodegenerative cu corpi Lewy sau boala cerebrovasculara.

Cand devin anormale semnele normale de imbatranire a creierului uman?

Semne obisnuite care pot aparea odata cu inaintarea in varsta:

  • Dificultate in gasirea cuvintelor potrivite
  • Ne amintim mai usor evenimentele petrecute in trecutul indepartat decat cele petrecute recent
  • Informatia noua este asimilata mai greu.

In cazul bolii neurodegenerative, dificultatea in gasirea cuvintelor potrivite si memorarea informatiei noi poate aparea pana in varsta a 3-a.

Patologia dementelor devine reala la oameni din ce in ce mai tineri. Varsta la care se manifesta a coborit spre 40 de ani, in special la oamenii stresati, care lucreaza in conditii constante de stres, de cariera.

Un studiu realizat de americani in 2009, care a cuprins un esantion de 5.000 de lucratori din industria farma, analizeaza pe durata unui an motivele pentru care acestia au mers la medic.

Studiul a evidentiat ca primul motiv pentru care astfel de persoane au mers la medic este atacul de panica.

Un al doilea motiv este oscilatia tensiunii arteriale la tineri, care inseamna tot anxietate, pe locul trei fiind aspecte legate de tulburari anxios-depresive, infectii respiratorii superioare.

Primele trei motive sint legate de lipsa managementului stresului, care, in lipsa tratamentului, duce la tulburarile anxios-depresive.

Atunci putem vorbi despre o pandemie a bolilor neuro-degenerative, chiar in randul tinerilor. Din pacate, creierul nostru, in conditiile vietii moderne, este organul cel mai abuzat, pe care am uitat sa-l respectam cum se cuvine, am uitat sa-i acordam atentia reala de care are nevoie.

Absolut tot ceea ce inseamna echilibru emotional este coordonat de creier. In urma cu 50 de ani se spunea: „Creierul rational il domina pe cel emotional“. Nu este asa. Creierul emotional este cel care domina de fapt. De aceea, trebuie sa-i acordam creierului emotional respectul de care are nevoie, care inseamna respectul pentru noi insine si inseamna nevoia de introspectie. Cum sa-i acordam aceasta atentie in contextul actual? Se poate. Luand momente de respiro in fiecare zi, care pot fi de ordinul minutelor, in care sa nu mai fii conectat la realitatea care te inconjoara.

In marile corporatii exista cluburi de relaxare, in care oamenii, pentru a fi eficienti, se relaxeaza intre o jumatate de ora si o ora. In SUA, in tarile scandinave exista respectul pentru pauza. Lipsa capacitatii de a face fata stresului duce la sinucideri, la pierderea propriei identitati.

In Romania, este un tablou particular, lupta pentru supravietuire marcheaza.

Diagnosticul de depresie este dificil de pus la pacientii varstnici, in special cand acestia sunt diagnosticati cu boala neurodegenerativa.

Conform Prof. Dr. Luiza SPIRU, depresia este cea mai frecventa problema de sanatate mintala la varstnic. Este asociata cu afectiuni psihiatrice (boala neurodegenerativa) si alte tipuri de polipatologie geriatrica, precum si efecte ale medicatiei prescrise, rata depresiei fiind deosebit de ridicata in spitale si institutii de ingrijire si cazare.

Manifestarile clinice ale depresiei la varstnic presupun dificultati de concentrare, dificultati in procesul decizional, scaderea motivatiei, tulburari de memorie.

La varstnic, simptomele tipice de depresie pot fi mascate de cele ale altor boli, pot coexista alterari de functionalitate fizica, pot reprezenta efecte adverse ale unor medicatii.

Pacientii au o procupare excesiva pentru sanatate si acuza simptome fizice, anxietate, scaderea memoriei. Forma prevalenta de depresie la varstnic este cea exogena care raspunde greu la antidepresive, iar cea endogena are mare incidenta de suicid.

Unele antidepresive au toxicitate crescuta la varstnic, tratamentul trebuie initiat la doze scazute si trebuie urmat cel putin 6 luni. La acesti pacienti este nevoie de consult psihiatric si geriatric pentru diagnosticul si managementul cazului.